Warning: Undefined array key "replace_iframe_tags" in /home/sectcl/public_html/radiopata/wp-content/plugins/advanced-iframe/advanced-iframe.php on line 1052
Sănătatea și bunăstarea mintală sunt aspecte interconectate și sunt afectate de politicile și acțiunile dintr-o serie de sectoare, inclusiv educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și eforturile de combatere a sărăciei. O persoană sănătoasă din punct de vedere mintal (sau a cărei probleme i-au fost abordate și ameliorate în cadrul ședințelor de terapie) poate să se împlinească pe plan personal, stabilește mai ușor relații cu alte persoane, poate să contribuie la viața comunității și să fie productivă la locul de muncă[1]. Însă, în cazul în care problemele nu sunt abordate, sănătatea mintală se deteriorează, iar efectele negative se văd asupra vieții sociale, profesionale sau de familie.
[1] https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro
Problema identificată:
Problema identificată în cadrul acestei campanii este sănătatea mintală precară pe care locuitori din Pata Rât o au, din cauza mediului în care trăiesc și a discriminării de care se lovesc zilnic.
Stresul, incertitudinea și frica sunt trei elemente care îi definesc pe locuitorii din Pata Rât, iar acestea au un puternic efect negativ asupra sănătății mintale, asupra stării generale de spirit și asupra stimei de sine a oamenilor din comunitate. Probleme precum depresia și stările de anxietate socială sunt foarte comune printre locuitori, iar în multe cazuri acestea încep să se manifeste încă din copilărie – mai ales în cazul celora care au fost martori la evacuarea din 2010 și pentru care aceasta s-a concretizat într-o traumă ce nu a fost abordată sau tratată.
Mediul toxic este un alt factor care afectează negativ sănătatea oamenilor care locuiesc în Pata Rât. Acesta, alături de contextul socioeconomic, traumele, întâlnirile constante cu diverse forme ale discriminării duc la o sănătate mintală precară care se materializează, cel mai adesea, în depresii de diferite grade de severitate.
Comunitatea din Pata Rât solicită:
- Organizarea unor întâlniri regulate cu un psiholog în interiorul comunității. Acestea pot lua forma unor sesiuni de terapie de grup, dar și sesiuni individuale acolo unde este cazul și unde există dorința.
Argumente cheie:
- Traume generaționale. Aceasta se referă la o traumă ce nu este experimentată de o singură persoană – ea se transmite și extinde de la o generație la alta. Trauma generațională „poate fi tăcută, ascunsă, fiind foarte greu de observat, acceptat și definit; ea iese la suprafață prin nuanțe și este transmisă, neintenționat, din generație în alta încă de la o vârstă fragedă[1]. Ea este prezentă, cel mai adesea, în cadrul comunităților care au îndurat perioade lungi de incertitudine, care au trecut prin evenimente dramatice cum ar fi, de exemplu, genocidul[2]. În cazul persoanelor de etnie romă, trauma generațională este prezentă și transmisă de sute de ani – având în vedere istoria încărcată de perioade lungi de sclavie, genocid, sărăcie, izolare socială etc. În cazul în care subiectul traumei generaționale nu este abordat, aceasta va continua să fie transmisă și noilor generații iar efectele sale se vor vedea pe termen lung. Simptomele pot include hiper-vigilență, nesiguranță constantă în privința viitorului, neîncredere, tendințe de distanțare, anxietate ridicată, depresie, atacuri de panică, coșmaruri, insomnie și probleme cu stima de sine și încrederea în sine[3].
- Condiții de viață. Condițiile grele de viață sunt principalul motiv pentru care multe persoane din Pata Rât se confruntă cu depresia. Mizeria din jur, sentimentul constant de frică și nesiguranță, incertitudinea, sărăcia – sunt doar câteva dintre elementele care definesc starea constantă a locuitorilor din comunitate. Stima de sine este afectată negativ atât de condițiile grele de viață, cât și de discriminarea de care locuitorii din Pata Rât se lovesc constant. Acestora le este greu să își găsească, spre exemplu, un loc de muncă și declară că: „atunci când un angajator vede că ai buletin din Pata Rât nu te mai ia la el. îți zice că te sună, dar nu mai revine niciodată cu un telefon”. Instanțele de discriminare sistemică afectează stima de sine și contribuie la depresie și stările de anxietate care, dacă nu sunt tratate corespunzător, conduc la dependențe de substanțe, abuz sau, în unele cazuri, stări suicidale și tentative de sinucid.
[1] https://www.health.com/condition/ptsd/generational-trauma
[2] https://www.insider.com/guides/parenting/generational-trauma
[3] https://www.health.com/condition/ptsd/generational-trauma
Material de Carla Sabău