Dorința cea mai mare a femeilor din Pata Rât este să fie apreciate de către bărbați și ca aceștia să înțeleagă că niciuna dintre sarcinile impuse în cadrul familiei nu este ușoară și, mai mult, acestea nu sunt rezervate unui anumit gen. Nu există nicio dovadă științifică, niciun adevăr genetic, conform căruia femeile sunt mai bune la gătit, la spălat sau la curățenie – aceste roluri revin femeii doar pentru că au fost atribuite din generație în generație, dar nu mai sunt valabile și în ziua de azi.
Problema identificată:
Problema identificată în cadrul acestei campanii este inegalitatea dintre femeile și bărbații din Pata Rât, mai ales atunci când vorbim despre rolurile acestora în gospodărie, cum sunt ele atribuite și cât sunt de respectate.
În familiile din Pata Rât, rolul femeii este destul de bine stabilit – ea este cea care curăță casa, face mâncare, are grijă de copii, se ocupă de educația lor, îngrijește curtea, spală hainele și se asigură că sunt mereu gata de purtat. În ceea ce privește atribuțiile bărbatului, acesta „merge la muncă, vine acasă, mănâncă și se culcă. iar în weekend merge la fotbal cu băieții” – asta spun soțiile lor, iar ei nu au cum să le contrazică.
Se întâmplă ca, în multe familii, ambii părinți să lucreze – însă rolurile rămân aceleași; astfel, o femeie care lucrează 8 ore, se întoarce acasă și nu are timp de odihnă, fiind nevoită să facă mâncare, curățenie, să își ajute copiii la teme etc., în timp ce bărbatul „se uită la meci, mai doarme un pic”. Deși sunt conștiente de inegalitatea de atribuții în familie, femeile din Pata Rât își asumă rolul de stâlp al casei, dar se simt descurajate atunci când munca lor nu este apreciată.
Femeile din Pata Rât doresc ca:
1. Bărbații să le aprecieze mai mult munca pe care o depun zilnic în gospodărie și să verbalizeze sentimentele de recunoștință pe care le poartă soțiilor.
2. Pentru a înțelege cu adevărat greutățile zilnice, să existe o zi/săptămână în bărbații și femeile să își schimbe rolurile casnice: astfel, bărbații vor fi responsabili cu curățenia, mâncarea, îngrijirea copiilor etc., iar femeile vor prelua atribuțiile bărbatului în casă.
3. Rolurile din gospodărie să fie distribuite în mod egal, mai ales acolo unde există familii în care ambii părinți lucrează.
Argumente cheie:
- Conștientizare și pierderea stigmei. Pentru ca bărbații să aprecieze cu adevărat eforturile pe care femeile le fac în gospodărie este nevoie, în primul rând, de conștientizare. Astfel, experimentul de „schimb de roluri” propus de cei prezenți la discuția despre egalitate în familie, ar avea tocmai acest scop, de conștientizare, din partea ambelor tabere. Femeile din comunitate își doresc ca partenerii lor să le aprecieze munca, dar și să le ajute cu treburile casnice, iar sarcinile să fie împărțite în mod egal. Există câteva cazuri în care bărbații își asumă unele sarcini, însă se lovesc de prejudecăți din partea vecinilor, care consideră că un bărbat care spală covoare sau face curățenie este „femeie” sau că este „ținut sub papuc”. Ideea schimbului de roluri, chiar și pentru o zi, vine și în ajutorul normalizării acestor sarcini și a pierderii stigmei conform căreia unele activități sunt femeiești și altele bărbătești.
- Impactul asupra copiilor. În momentul în care rolurile sunt împărțite în mod egal, când există apreciere din partea ambelor părți pentru eforturile depuse, respectul devine elementul care definește o familie și valoarea ce va fi transmisă copiilor și se va reflecta în următoarele generații. Copiii sunt impresionabili, ei copiază comportamentele pe care le văd acasă și le transpun în viața de zi cu zi. Astfel, o schimbare oricât de mică în bine va fi, de fapt, o schimbare ce se va observa și în comportamentul copiilor și care va fi transpusă și în viața lor de adult. Dacă aceștia cresc într-o casă în care respectul, ajutorul reciproc și recunoștința sunt elemente definitorii, atunci acestea vor face parte din normalitate și vor fi aplicate de copii, la rândul lor, atunci când își vor întemeia propria familie.
Material de Carla Sabău